Draga CIP-ule, te așteptam…

Sub titlulul: Plăţi ultrarapide pentru clienţii care stau mereu cu ochii pe ceas, Maria Anton  de la Capital, ne vorbește despre acțiunile binefăcătoare ale noului microcip, în edțiea din 8 mai 2010.

Da, asta e primul pas doar. Rapiditate, comoditate, lipsă de erori… si pe viitor, odată cu evoluția tehnicii vei face tranzacții pe care nici nu ți le-ai fi dorit vreodată…

Dacă, în urmă cu ceva vreme, vorbeai despre CIP, microcip cu antena radio încorporată sau alte de astea erai considerat adeptul vreunei teorii a conspirației. Iată că azi toate acestea au devenit realitate.

Deocamdată toate acestea sunt benevole, avantaje pentru tine, dar la următorul pas vor deveni obligatorii, aceasta devenind astfel singura metodă de plată și abia atunci începe adevărata distracție și fața ascunsă a acestei tehnologii.

Degeaba ne vom întreba atunci: Cine este în spatele acestei „binefaceri”? Răspunsul nu ne va mai ajuta la nimic.

Redăm mai jos conținutul articolului de care vorbeam:

„Nu mai introduci codul PIN, nu mai semnezi chitanţa, nici măcar nu mai dai cardul din mână vânzătoarei. Tot mai multe bănci introduc în ofertă sistemul de plată PayPass.

Această soluţie de plată a fost dezvoltată de MasterCard şi permite posesorilor de carduri să facă plăţi rapid. Soluţia este utilă în special pentru cumpărăturile de mică valoare, la comercianţi precum: lanţuri fast-food, farmacii, benzinării sau autostrăzi. Printre locaţiile care acceptă MasterCard şi Maestro PayPass se numără magazine de haine şi încălţăminte precum Otter şi Reflections, restaurante precum Pizza Hut şi KFC, magazine de distribuţie a presei, cum ar fi Inmedio, staţiile de metrou Universitate şi Piaţa Romană sau farmacii ca Sensiblu. Toţi posesorii de dispozitive PayPass emise în România le pot folosi oriunde în lume, în cele peste 200.000 de locaţii acceptatoare.

„Tehnologia PayPass foloseşte un microchip şi o antenă radio încorporate în cardul sau dispozitivul de plată. Dispozitivele PayPass pot fi, pe lângă tradiţionalele carduri, şi stickere, brelocuri, ceasuri sau telefoane mobile, lista rămânând deschisă“, declară Gabriel Ghiţă, business development manager CEE, MasterCard Europe.

Risc redus de erori

Pentru a face o tranzacţie cu un card sau dispozitiv PayPass, posesorii trebuie să-l apropie de cititorul special până la o distanţă de aproximativ 4 cm. „Având în vedere distanţa mică la care se realizează plata, nu există riscul ca cineva să fie taxat în mod accidental, atunci când trece pe lângă un astfel de cititor PayPass. Mai mult, cititoarele nu sunt active tot timpul, ci numai atunci când vânzătorul iniţiază o tranzacţie“, explică Gabriel Ghiţă.

În momentul când posesorul apropie cardul sau dispozitivul PayPass de cititor, informaţiile privind plata sunt transmise „contactless“ în vederea obţinerii autorizării. Confirmarea plăţii este dată de semnalizarea sonoră şi luminoasă la nivelul cititorului sau terminalului de plată.

Tehnologia PayPass se poate ataşa oricărui produs de card (debit, credit, prepaid etc.), fiind alegerea emitentului cărui sau căror produse o adaugă. „Este necesar doar ca solicitantul să fie sau să devină client al instituţiei emitente res­pective şi să solicite facilitatea de plată PayPass“, susţine Gabriel Ghiţă.

Pentru sumele de până la 100 lei nu este nevoie de introducerea codului PIN sau de semnarea chitanţei, în timp ce pentru cele care depăşesc acest prag, se poate solicita PIN-ul şi/sau semnătura clientului. Practic, clienţii nu trebuie decât să apropie cardul sau dispozitivul de cititor şi, în câteva secunde, pot pleca mai departe, dacă valoarea plăţii este mai mică de 100 de lei. Clientul nu trebuie să dea cardul din mână şi nici să introducă codul PIN sau să semneze chitanţa pentru aceste tranzacţii.

Avantaje şi pentru comercianţi

Metoda aduce câteva avantaje comercianţilor şi instituţiilor financiare. Astfel, comercianţii pot să ofere mai rapid servicii clienţilor, diminuarea timpului petrecut pentru efectuarea plăţii conducând la reducerea cozilor.
„Tehnologia contactless a reuşit să se impună la comercianţi din domenii care, în mod tradiţional, nu acceptau plata prin card: chioşcurile de ziare sau transportul public. În plus, comercianţii îşi pot reduce costurile legate de administrarea numerarului şi, astfel, îşi cresc eficienţa. Investiţia pe care o presupune acceptarea plăţilor contactless nu este costisitoare: comercianţii pot ataşa la terminalul pe care îl au în prezent un cititor PayPass sau pot opta pentru un terminal integrat, capabil să citească orice tip de card“, afirmă Gabriel Ghiţă.

La nivel mondial, la sfârşitul anului 2009, existau peste 70 de milioane de carduri şi dispozitive PayPass, care puteau fi folosite în aproximativ 200.000 de locaţii ale comercianţilor, din 33 de ţări.

Programe noi

Plăţile contactless au apărut în România pentru prima dată în anul 2008, prin MasterCard. Astfel, în 2008, împreună cu GarantiBank şi ING Bank, au fost lansate în România două programe-pilot MasterCard PayPass. Cel mai recent program, Instant Pay, a fost lansat împreună cu BRD-Groupe Société Générale, în luna martie a acestui an.

GarantiBank a lansat, în premieră în România, primul program MasterCard PayPass, utilizând stickere ce puteau fi ataşate pe telefoane mobile sau playere MP3. Serviciul PayPass ING Bank, denumit Mobile Payments, funcţiona prin utilizarea un cont Maestro PayPass încorporat în telefonul mobil al clientului.

În cazul celui mai recent program MasterCard PayPass (Instant Pay de la BRD-GSG), utilizatorul primeşte un sticker ce poate fi ataşat telefonului mobil sau altor obiecte, cu ajutorul căruia poate face plăţi fără contact.

Dispozitivele pot fi, pe lângă tradiţionalele carduri, şi stickere, brelocuri, ceasuri sau telefoane mobile.

100 de lei, este valoarea maximă a unei tranzacţii care se poate achita prin PayPass – fără a tasta codul PIN sau a semna chitanţa”.

sursa

Anunțuri

Teoria Conspiraţiei – The Big Picture

Din categoria „Teoria Conspiraţiei” face parte şi „The Big Picture” / „Secretele interzise ale pământului” – cu subtitrare în limba română!

Un documentar în opt părţi despre „elita globală” şi criza actuală, alcătuit de http://www.thecrowhouse.com

Vizionare placută!

Documentele RFID – foarte usor de clonat!

Documentele RFID: paşapoarte, cărţi de identitate, carduri sunt mult mai uşor de clonat decât documentele clasice.

Chris Paget – hacker – ne arată că pot fi clonate datorită citirii lor de la distanţă, cu nişte dispozitive, nu prea sofisticate.

Ce ne rămâne de făcut?

Să nu ne luăm documente biometrice sau să ne cumpărăm aparatură de clonat acte biometrice.

Cu siguranţă sunt mulţi, chiar foarte mulţi care vor opta pentru ultima variantă.

Sinodul Mitropoliei Clujului împotriva paşapoartelor biometrice

Sinodul Mitropoliei Clujului, parte integrantă a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, a luat act împotriva actelor biometrice.

Redăm în cele ce urmează comunicatul de presă:

“Sinodul Mitropolitan al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, luând act de reacţiile unor medii monahale si teologice fată de introducerea sistemului de supraveghere biometrică în România, consideră că acestea sunt îndreptăţite, ele urmând însă să fie supuse unor analize şi nuanţări, atât la nivelul Sinoadelor locale cât şi la acela al Sfântului Sinod plenar.

Oficial, semnalul a fost dat prin Hotărârea de Guvern nr. 557 din 26 aprilie 2006 privitoare la introducerea paşapoartelor electronice, în care sunt stocate datele biometrice ale persoanei, adică imaginea facială, impresiunea digitală, precum şi alte elemente de identificare.

Mai mult, deşi Hotărârea îi priveşte pe toţi cetăţenii României, ea nu a fost precedată de o dezbatere publică, aşa cum s-ar fi cuvenit într-o ţară democratică.

Pentru 1 ianuarie 2011 este programată introducerea noilor cărţi electronice de identitate cu cip. Acesta are forma şi dimensiunea unei aşchiuţe în care se stochează datele biometrice ale unei persoane; el poate fi implantat nu doar într-un act de identitate (buletin, paşaport, card comercial sau sanitar), ci şi în corpul uman, sub pielea palmei, a unui deget sau a cefei, iar conţinutul său poate fi citit de la distanţă şi de către oricine, cu ajutorul unui calculator sau a unui aparat de receptare anume construit. Nu există nici o lege naţională sau internaţională care să garanteze discreţia sau securitatea absolută a datelor înscrise în cip, acestea fiind, practic, la dispoziţia oricărui factor instituţional sau privat şi constituind un sistem de supraveghere a cetăţenilor pe toată durata vieţii lor, şi chiar după moarte.

Argumentul că acest sistem de supraveghere contribuie la identificarea şi urmărirea delicvenţilor constituie o ofensă la adresa întregului popor român, care nu poate fi tratat ca o bandă de infractori.

Dimpotrivă, acest sistem de supraveghere e un atentat la libertatea şi intimitatea oamenilor, drepturi consfinţite nu numai de legile civile, ci şi de normele religioase. E ca şi cum un duhovnic ar divulga secretul spovedaniei, fapt aspru pedepsit în rânduielile bisericeşti, dar cu drept de cetăţenie în sistemul transparenţei fără perdea. Biometria nu numai că nu o sancţionează, dar, dimpotrivă, o legiferează, omul fiind tratat nu ca făptură a lui Dumnezeu, înzestrată cu suflet, inteligenţă şi libertate.

În concluzie, facem un apel către Domnul Traian Băsescu, Preşedintele României şi garantul respectării Constituţiei, să facă tot ceea ce îi stă în putinţă spre a-i asigura cetăţeanului român dreptul la libertate şi viaţă particulară, în consens cu principiile convieţuirii sociale”.

În şedinţa din 19 februarie 2009, Cluj-Napoca

† BARTOLOMEU, Arhiepiscop şi Mitropolit

† ANDREI Arhiepiscopul Alba Iuliei

† SOFRONIU Episcopul Oradiei

† IUSTINIAN Episcopul Maramureşului şi Sătmarului

†PETRONIU Episcopul Sălajului

† IRINEU BISTRIŢEANUL Episcop Vicar Cluj

† VASILE SOMEŞANUL Episcop Vicar Cluj

† IUSTIN SIGHETEANUL Arhiereu Vicar Maramureş

Sursa

Îngerul digital – subtitrare în română

Îngerul digital este un documentar realizat de un grup de creştini ortodocşi din Serbia.

Este până acum singurul film de acest gen care aduce o perspectivă duhovnicească ortodoxă în această privinţă.

Filmul este tradus în română, cu subtitrarea integrată în fişierul video.

Faţa văzută şi încă neştiută a realităţii.

RFID – rezultatul unui control de rutină!

În cele ce urmează putei urmari un scurt material, din 2004, despre felul cum o să arate o zi cu scanerele în activitate, pentru cei care au/vor avea implantate RFID microcipurile IBM 666:

RFID – începutul controlului

Totul a inceput cu reduceri…puteti vedea în materialul de urmează cum:

(Are subtitrare in limba română)