A fost instalat primul bancomat Biometric

A sosit vremea si pentru asa ceva…
Da chiar asa se pare…
O stire pe CNN ne da mai multe detalii… vezi stirea

Anunțuri

Draga CIP-ule, te așteptam…

Sub titlulul: Plăţi ultrarapide pentru clienţii care stau mereu cu ochii pe ceas, Maria Anton  de la Capital, ne vorbește despre acțiunile binefăcătoare ale noului microcip, în edțiea din 8 mai 2010.

Da, asta e primul pas doar. Rapiditate, comoditate, lipsă de erori… si pe viitor, odată cu evoluția tehnicii vei face tranzacții pe care nici nu ți le-ai fi dorit vreodată…

Dacă, în urmă cu ceva vreme, vorbeai despre CIP, microcip cu antena radio încorporată sau alte de astea erai considerat adeptul vreunei teorii a conspirației. Iată că azi toate acestea au devenit realitate.

Deocamdată toate acestea sunt benevole, avantaje pentru tine, dar la următorul pas vor deveni obligatorii, aceasta devenind astfel singura metodă de plată și abia atunci începe adevărata distracție și fața ascunsă a acestei tehnologii.

Degeaba ne vom întreba atunci: Cine este în spatele acestei „binefaceri”? Răspunsul nu ne va mai ajuta la nimic.

Redăm mai jos conținutul articolului de care vorbeam:

„Nu mai introduci codul PIN, nu mai semnezi chitanţa, nici măcar nu mai dai cardul din mână vânzătoarei. Tot mai multe bănci introduc în ofertă sistemul de plată PayPass.

Această soluţie de plată a fost dezvoltată de MasterCard şi permite posesorilor de carduri să facă plăţi rapid. Soluţia este utilă în special pentru cumpărăturile de mică valoare, la comercianţi precum: lanţuri fast-food, farmacii, benzinării sau autostrăzi. Printre locaţiile care acceptă MasterCard şi Maestro PayPass se numără magazine de haine şi încălţăminte precum Otter şi Reflections, restaurante precum Pizza Hut şi KFC, magazine de distribuţie a presei, cum ar fi Inmedio, staţiile de metrou Universitate şi Piaţa Romană sau farmacii ca Sensiblu. Toţi posesorii de dispozitive PayPass emise în România le pot folosi oriunde în lume, în cele peste 200.000 de locaţii acceptatoare.

„Tehnologia PayPass foloseşte un microchip şi o antenă radio încorporate în cardul sau dispozitivul de plată. Dispozitivele PayPass pot fi, pe lângă tradiţionalele carduri, şi stickere, brelocuri, ceasuri sau telefoane mobile, lista rămânând deschisă“, declară Gabriel Ghiţă, business development manager CEE, MasterCard Europe.

Risc redus de erori

Pentru a face o tranzacţie cu un card sau dispozitiv PayPass, posesorii trebuie să-l apropie de cititorul special până la o distanţă de aproximativ 4 cm. „Având în vedere distanţa mică la care se realizează plata, nu există riscul ca cineva să fie taxat în mod accidental, atunci când trece pe lângă un astfel de cititor PayPass. Mai mult, cititoarele nu sunt active tot timpul, ci numai atunci când vânzătorul iniţiază o tranzacţie“, explică Gabriel Ghiţă.

În momentul când posesorul apropie cardul sau dispozitivul PayPass de cititor, informaţiile privind plata sunt transmise „contactless“ în vederea obţinerii autorizării. Confirmarea plăţii este dată de semnalizarea sonoră şi luminoasă la nivelul cititorului sau terminalului de plată.

Tehnologia PayPass se poate ataşa oricărui produs de card (debit, credit, prepaid etc.), fiind alegerea emitentului cărui sau căror produse o adaugă. „Este necesar doar ca solicitantul să fie sau să devină client al instituţiei emitente res­pective şi să solicite facilitatea de plată PayPass“, susţine Gabriel Ghiţă.

Pentru sumele de până la 100 lei nu este nevoie de introducerea codului PIN sau de semnarea chitanţei, în timp ce pentru cele care depăşesc acest prag, se poate solicita PIN-ul şi/sau semnătura clientului. Practic, clienţii nu trebuie decât să apropie cardul sau dispozitivul de cititor şi, în câteva secunde, pot pleca mai departe, dacă valoarea plăţii este mai mică de 100 de lei. Clientul nu trebuie să dea cardul din mână şi nici să introducă codul PIN sau să semneze chitanţa pentru aceste tranzacţii.

Avantaje şi pentru comercianţi

Metoda aduce câteva avantaje comercianţilor şi instituţiilor financiare. Astfel, comercianţii pot să ofere mai rapid servicii clienţilor, diminuarea timpului petrecut pentru efectuarea plăţii conducând la reducerea cozilor.
„Tehnologia contactless a reuşit să se impună la comercianţi din domenii care, în mod tradiţional, nu acceptau plata prin card: chioşcurile de ziare sau transportul public. În plus, comercianţii îşi pot reduce costurile legate de administrarea numerarului şi, astfel, îşi cresc eficienţa. Investiţia pe care o presupune acceptarea plăţilor contactless nu este costisitoare: comercianţii pot ataşa la terminalul pe care îl au în prezent un cititor PayPass sau pot opta pentru un terminal integrat, capabil să citească orice tip de card“, afirmă Gabriel Ghiţă.

La nivel mondial, la sfârşitul anului 2009, existau peste 70 de milioane de carduri şi dispozitive PayPass, care puteau fi folosite în aproximativ 200.000 de locaţii ale comercianţilor, din 33 de ţări.

Programe noi

Plăţile contactless au apărut în România pentru prima dată în anul 2008, prin MasterCard. Astfel, în 2008, împreună cu GarantiBank şi ING Bank, au fost lansate în România două programe-pilot MasterCard PayPass. Cel mai recent program, Instant Pay, a fost lansat împreună cu BRD-Groupe Société Générale, în luna martie a acestui an.

GarantiBank a lansat, în premieră în România, primul program MasterCard PayPass, utilizând stickere ce puteau fi ataşate pe telefoane mobile sau playere MP3. Serviciul PayPass ING Bank, denumit Mobile Payments, funcţiona prin utilizarea un cont Maestro PayPass încorporat în telefonul mobil al clientului.

În cazul celui mai recent program MasterCard PayPass (Instant Pay de la BRD-GSG), utilizatorul primeşte un sticker ce poate fi ataşat telefonului mobil sau altor obiecte, cu ajutorul căruia poate face plăţi fără contact.

Dispozitivele pot fi, pe lângă tradiţionalele carduri, şi stickere, brelocuri, ceasuri sau telefoane mobile.

100 de lei, este valoarea maximă a unei tranzacţii care se poate achita prin PayPass – fără a tasta codul PIN sau a semna chitanţa”.

sursa

Cipul controlului total la Suceava

Fundatia”Sfintii Martiri Brancoveni”- Suceava și ASCOR-Suceava

organizeaza conferina

BIOETICA TEHNOLOGIEI INFORMATIONALE

– cipul controlului total –

sustinuta de

Pr. Prof. Dr. Mihai VALICA

joi, 26 noiembrie 2009, ora 18

sala de conferinte a

Arhiepiscopiei Sucevei si Radautilor

Documentele RFID – foarte usor de clonat!

Documentele RFID: paşapoarte, cărţi de identitate, carduri sunt mult mai uşor de clonat decât documentele clasice.

Chris Paget – hacker – ne arată că pot fi clonate datorită citirii lor de la distanţă, cu nişte dispozitive, nu prea sofisticate.

Ce ne rămâne de făcut?

Să nu ne luăm documente biometrice sau să ne cumpărăm aparatură de clonat acte biometrice.

Cu siguranţă sunt mulţi, chiar foarte mulţi care vor opta pentru ultima variantă.

Sfântul Sinod se spală pe mâini…

Obişnuiţi cu practica liturgică, membrii prezenţi la şedinţa Sfântului Sinod din 25-26 februarie 2009 au tratat subiectul actelor biometrice tot printr-un gest „liturgic”: „spălarea mâinilor”.

Diferenţa dintre gestul de acum şi cel din cadrul slujbelor este faptul că acum au aruncat apa rămasă în ochii naivi ai credincioşilor…

Dacă citiţi comunicatul pdf şi (html)şi Anexele puteti observa aceasta.

Anexa 1 cuprinde adresa patriarhului către Ministerul de interne iar  anexa a doua răspunsul dat acestei adrese.

Sfantul Sinod a luat act impotriva actelor biometrice?

După cum puteţi observa din comunicatul de presă Sfântul Sinod a luat act doar de existenţa paşapoartelor biometrice, nu şi împotriva lor:

În şedinţa de lucru din ziua de miercuri, 25 februarie 2009, Sfântul Sinod a adoptat, în unanimitate, hotărârea nr. 638/2009 în legătură cu problema noilor paşapoarte electronice care includ date biometrice:
1. Ia act de scrisoarea nr. 638 din 28 ianuarie 2009 a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel adresată Ministerului Administraţiei şi Internelor prin care se solicită o serie de precizări în legătură cu noile paşapoarte electronice care includ date biometrice. (vezi anexa 1).
De asemenea, ia act de lămuririle aduse prin adresa nr.3622071 din 5 februarie 2009 a Ministerului Administraţiei şi Internelor – Direcţia Generală de Paşapoarte (vezi anexa 2) din care rezultă două asigurări importante:
a. A avea un paşaport este un drept şi nu o obligaţie, paşaportul fiind un document eliberat la cerere pentru cei ce doresc să călătorească în afara spaţiului Uniunii Europene. Astfel, se deduce că cei care invocă obiecţii de conştiinţă sau motive religioase au libertatea să nu solicite acest nou tip de paşaport;
b. Fiecare cetăţean are dreptul de a cunoaşte în mod direct conţinutul datelor personale incluse în noul paşaport electronic care include date biometrice.
2. Constată că însăşi opinia Comisiei Europene exprimată, la 16 martie 2005, prin Grupul European pentru etica în ştiinţă şi noile tehnologii este împotriva implantării în corpul uman a cip-ului electronic: „utilizarea pentru scopuri nemedicale a implanturilor de informare şi comunicare constituie o potenţială ameninţare la demnitatea umană şi societatea democratică” (pct. 6.4), iar „implanturile destinate supravegherii … ar putea fi folosite de către autorităţile statale, indivizi sau grupuri pentru a creşte puterea lor asupra altora” (pct. 6.4.4).
3. Întrucât unele persoane au reticenţe faţă de paşapoartele biometrice, se va interveni pe lângă instituţiile Statului Român (Preşedinţie, Parlament, Guvern) cu solicitarea de a se adopta măsurile necesare pentru modificarea şi completarea legislaţiei în vigoare prin extinderea prevederilor referitoare la cazuri de urgenţă (paşaport temporar) şi la cazuri când, din motive de conştiinţă sau religioase, persoana nu doreşte paşaport electronic care include date biometrice.
4. În viitor, orice iniţiativă de interes general bisericesc, care provine dintr-o eparhie, trebuie, mai întâi, analizată şi dezbătută la nivelul centrului eparhial şi al sinodului mitropolitan, iar apoi să fie înaintată Sfântului Sinod, spre dezbatere şi hotărâre.
5. Văzând tulburarea provocată de opiniile confuze şi contradictorii cu privire la noile paşapoarte biometrice, Sfântul Sinod îndeamnă clerul, monahii şi credincioşii să rămână statornici în credinţa în Mântuitorul Iisus Hristos, Biruitorul iadului şi al morţii, să sporească în rugăciune şi fapte bune, vieţuind creştineşte în familie, mânăstire şi societate, fără a răspândi panică şi îngrijorare prin preocupare excesivă pentru lucruri trecătoare. Astfel, Dumnezeu ne va lumina, ne va apăra de tot răul şi ne va ajuta să săvârşim binele.

Biroul de Presă al Patriarhiei Române

Sursa

Joc final (EndGame) de Alex Jones – cu subtitrare in limba româna

Ar trebui văzut şi End Game: