PREASFINŢITUL DAMASCHIN CORAVU, EPISCOPUL SLOBOZIEI ŞI CĂLĂRAŞILOR, A TRECUT LA CELE VEŞNICE


„Hristos este viaţa şi izvorul vieţii noastre…  când cineva drag nouă moare, când ne aflăm în faţa trupului neînsufleţit, acceptăm raţional acest lucru, dar în adâncul fiinţei noastre ne apare ca imposibil de primit ca cel sau cea care a existat, cel sau cea care a avut o prezenţă atât de personală, unică şi atât de concretă, să nu mai existe, să dispară. Şi acest adânc al simţirii noastre este just. Dumnezeu nu a creat moartea, El a creat viaţa…”

În aceste clipe dureroase pentru preoţii credincioşii Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor evocăm câteva repere din viaţa şi lucrarea bisericească a unuia dintre cei mai vrednici ierarhi din Biserica Ortodoxă Română:

S-a născut în oraşul Craiova, în ziua Înălţării Sfintei Cruci, 14 septembrie 1940, din părinţii Ioan şi Elisabeta, primind la botez numele Sfântului Mare Mucenic Dimitrie. A urmat cursurile şcolii primare şi elementare în comuna Borăscu-Gorj (1946 – 1953), Seminarul Teologic din Craiova (1956 – 1961) şi Institutul Teologic de Grad Universitar din Bucuresti (1961 – 1965).
Şi-a desăvârşit studiile prin cursurile de doctorat în teologie, specialitatea Istoria Bisericii Ortodoxe Române, la Bucureşti (1968) şi la Universitatea din Atena (1979), unde obţine titlul de doctor în Teologie cu lucrarea „Rugăciunea Domnească. Studiu filologic, istorico – teologic şi ermineutic”.

Revenit în ţară, a fost numit profesor la Seminarul Teologic din Craiova (1968 -1970 şi 1979 -1980) şi a fost ales episcop – vicar al Arhiepiscopiei Craiovei, la 16 iulie 1980, hirotonia întru arhiereu având loc la data de 21 septembrie 1980.
Ca episcop vicar a slujit cu jertfelnicie Biserica, hirotonind preoţi, îndrumând şi sfătuind, sfinţind biserici. Din 1990 a pus bazele tipografiei şi a magazinului de cărţi şi obiecte bisericeşti ale Mitropoliei Olteniei şi, în mod special, a ctitorit Facultatea de Teologie din Craiova, al cărei profesor şi decan a fost de la înfiinţare (1992), până la instalarea ca Episcop al Sloboziei şi Călăraşilor, continuându-şi activitatea didactică încă 3 ani. În această misiune s-au remarcat calităţile sale de deschizător de drumuri, gândirea de perspectivă, principialitatea, spiritul organizator şi simţul practic dictat de realismul angajării în lucrarea Bisericii. Studenţii de ieri şi preoţii, profesorii de religie şi asistenţii sociali de astăzi din Oltenia îi păstrează o amintire luminoasă. Pentru realizarea deosebită şi implicarea în viaţa Universităţii din Craiova a fost ales senator pe viaţă al Senatului Universităţii din Craiova în anul 2000.

Preasfinţitul Damaschin a intuit necesitatea unui periodic al Bisericii Ortodoxe Române şi a iniţiat  apariţia Vestitorului Ortodoxiei, lucrând cu timp şi fără timp, prin deplasări zilnice de la Craiova la Bucureşti, urmărind îndeaproape întreaga muncă de realizare a revistei, până când apariţia acesteia a intrat pe făgaşul normalităţii. A fost şi fiind preşedinte al colegiului de redacţie al ziarului „Vestitorul Ortodoxiei” până acum, ulterior şi al periodicului „Chemarea Credinţei”.
De-a lungul vieţii de arhiereu a îndeplinit şi următoarele slujiri:
– din 1986 – membru al Societăţii Elene de Studii Biblice;
– din 1992 – vicepreşedinte al Societăţii Biblice Interconfesionale din România;
– între 1997 – 2000 – preşedinte al comitetului de redacţie al periodicului Analele Universităţii din Craiova. Seria – Teologie;
– a reprezentat Biserica Ortodoxa Română la peste 50 de congrese, conferinţe ecumenice, simpozioane si alte întruniri teologice din ţară şi străinătate (Grecia, Cipru, Austria, Ungaria, Spania), cu referate şi comunicări, dintre care multe s-au publicat în limbile română, greacă şi germană.
Amintim şi faptul că una din preocupările sale a fost cea cărturărească, activitatea ştiinţifică a P.S. dr. Damaschin este foarte vastă, cuprinzând peste 60 de titluri, cărţi, studii, articole, reportaje, recenzii, etc., publicate în ţară şi străinătate.


Episcop al Sloboziei şi Călăraşilor

La data de 24 februarie 2000 a fost ales de către Colegiul electoral bisericesc episcop al Sloboziei şi Călăraşilor şi recunoscut prin decretul prezidenţial nr. 81/2000. Întronizarea a avut loc la data de 25 martie 2000, la praznicul Bunei Vestiri, la mânăstirea Sfinţii Voievozi din Slobozia, care avea atunci statut de catedrală eparhială.

Ca episcop al acestor meleaguri, numele său rămâne legat de ctitorirea şi sfinţirea primei catedrale episcopale ridicată în România după căderea comunismului, un edificiu numit pe drept „perla Bărăganului”, prin impetuozitatea şi armonia arhitecturală, aflat în prezent în lucrări de pictură spre stadiul final. Munca asiduă de urmărire a lucrărilor, prezenţa uneori zilnică pe şantier nu l-au împiedicat să deschidă încă trei şantiere de lucrări, care i-au solicitat aceeaşi atenţie. Astfel, a fost ridicat Centrul social al Episcopiei, inaugurat în februarie 2007 pentru departamentul medico-social şi în august 2008 a fost inaugurată sala amfiteatru. A doua investiţie importantă, coordonată direct de vlădica Damaschin, este la Schitul Amara, unde au început lucrările de construcţie a bisericii schitului şi a fost amenajată o fermă modernă. În 2008 a început lucrările de restaurare a reşedinţei eparhiale, aflate încă în curs, restaurarea sediului administrativ realizându-se în anii 2001-2002. Cu cuviinţă este ca numele său să fie dat Centrului Social, pe care l-a gândit şi l-a ridicat, şi care să poarte numele Episcopul Damaschin.
Preasfinţitul Damaschin a avut ca obiectiv de suflet să slujească Sfânta Liturghie arhierească în toate parohiile, dorinţă realizată aproape integral. Prezenţa sa în mijlocul credincioşilor a fost întotdeauna prilej de mare bucurie şi nu de puţine ori Preasfinţitul Damaschin, întorcându-se de la slujba arhierească, mărturisea că evlavia şi credinţa unor oameni simpli îl întăresc în slujirea sa.

Peste 200 de tineri teologi au primit Taina Preoţiei prin punerea mâinilor Preasfinţitului Damaschin, care a avut grijă permanentă ca în fiecare parohie să se slujească Sfânta Liturghie şi să fie propovăduit cuvântul lui Dumnezeu. Această grijă a fost evidentă şi prin stăruinţa Episcopului nostru de a se construi noi lăcaşuri de cult necesare atât în oraşe, cât şi în satele care nu aveau încă loc de închinare.
Un eveniment istoric în viaţa Bisericii noastre a fost vizita Întâistătătorului Bisericii Greciei, Preafericitul de vrednică pomenire Hristodulos, în anul 2003, care a dorit să-l viziteze pe Preasfinţitul Damaschin în eparhia sa, întrucât chiriarhul nostru a păstrat bune şi temeinice legături cu ierarhi şi preoţi din Biserica Greciei, încă din perioada studiilor.

Pentru a menţine vie credinţa, Preasfinţitul Damaschin a iniţiat pelerinajele cu sfintele moaşte,  primite cu evlavie de credincioşi, moaştele a nouă sfinţi împodobind catedrala episcopală.
Preasfinţitul Damaschin a păstrat preocuparea pentru presa bisericească, fondând revista „Bărăganul Ortodox”, pentru care a stabilit liniile directoare, astfel încât să fie o publicaţie dinamică, punctuală, actuală şi de o bună calitate grafică. A avut o preţuire deosebită pentru cercetarea ştiinţifică de calitate şi pentru logica interioară a predicii şi a cuvântului scris.
Calitatea sa de părinte duhovnicesc a fost mult apreciată de către toţi cei care l-au cunoscut: răbdarea şi îngăduinţa cu cei mici şi cei mari, înţelepciunea,  pacea duhului, echilibrul şi calmul în orice situaţie, sobrietatea care nu lăsa loc manifestărilor orgolioase, dar şi sprijinul înţelegător în situaţii personale dificile, toate acestea sunt virtuţi care îl însoţesc în această Săptămână luminată în drumul către Dreptul Judecător, Căruia i-a slujit întreaga sa viaţă. Nădăjduim în Domnul că deşi am pierdut un bun ierarh pe pământ, am dobândit un rugător pentru noi la ceruri.

Dumnezeu să-l odihnească întru Împărăţia sa!

SURSA

Preasfinţitul Damaschin Coravu, Episcopul Sloboziei şi Călăraşilor a murit aseară (23 aprilie – sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic Gheorghe) în jurul orei 22 la Spitalul Militar din Bucureşti în urma unui accident vascular cerebral.
Slujba înmormântării Preasfinţitului Damaschin va avea loc în Catedrala Episcopală din Slobozia, Duminică (Duminica a II-a după Paşti a Sfântului Apostol Toma) 26 aprilie la ora 11. Locotenenţa scaunului Sloboziei şi Călăraşilor până la alegerea şi instalarea unui nou chiriarh (episcop titular) va fi asigurată de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel în calitatea Sa de Mitropolit al Munteniei şi Dobrogei, deoarece Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor face parte din această Mitropolie.

SURSA

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: